Șanțul de apărare al unei fortificații turcești din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi în România

Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoș Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a șantierului arheologic din Piața Unirii din Timișoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit șanțul de apărare al fortificației turcești din secolul al XVI-lea.

Fortificația turcească de la Timișoara este menționată în scrierile istorice, existând și hărți vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde și perimetrul unde ar fi construită cetatea.

Potrivit sursei citate, arheologii au găsit inclusiv buștenii de stejar care protejau șanțul de apărare construit din bucăți de cărămidă și pământ bătut. De asemenea, pe straturile de pământ săpate de cercetători se poate vedea un strat gros de cenușă, de pe vremea când Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timișoarei, în 1716.

„Se vede latura exterioară a șanțului cu apă al fortificației turcești din Timișoara. Se poate vedea un șir de bușteni puși unul lângă altul, cel mai probabil lemn de stejar. Aveau rolul de a întări malul șanțului cu apă, pentru a-l proteja de eroziunea provocată de apă. În anul 1718 armata austriacă executa niște secțiuni transversale prin fortificațiile cetății turcești și acum ni se prezintă niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar că turcii au întărit cu lemn de stejar marginile atât din exterior, cât și din interior ale șanțului de fortificație. În partea sudică se vede valul de pământ al cetății turcești, val care era dublat de mai multe rânduri de palisade. Acest lucru înseamnă garduri mari, făcute din bușteni, îmbrăcate în lut și vopsite”, a explicat arheologul Dragoș Diaconescu.

Arheologii au putut stabili, în urma săpăturilor din Piața Unirii, că zidul cetății Timișoara, la momentul când șanțul de apărare era funcțional, adică în secolul al XVI-lea, era alb și a fost construit din lemn și lut.

„Practic, zidul cetății la momentul respectiv era de culoare albă, fiind construit din lemn și din lut. Putea să absoarbă mult mai bine șocul pe care îl provocau armele de foc, destul de evoluate la începutul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, de altfel, Eugeniu de Savoya le folosește pe deplin în momentul asediului (în anul 1716 – n.r.)”, a spus arheologul Dragoș Diaconescu.

Tot în Piața Unirii din Timișoara au fost găsite și obiecte, printre care vase sau fragmente de vase din ceramică, dar și arme sau unelte.

„Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramică, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cuțite care pot fi și unelte casnice și arme. Două dintre ele sunt de tip briceag. Acum sunt la inventariere, la Muzeul Banatului”, a menționat arheologul.

Lângă Domul Catolic, în Piața Unirii, au fost găsite și două morminte care datează din perioade diferite. Unul dintre scheletele umane descoperite este de adult, iar celălalt de copil.

„Avem două morminte umane descoperite. Unul de copil și altul de adult. Le-am găsit în apropierea Domului. Nu credem că a fost un cimitir aici, ele nu datează din aceeași perioadă, sunt din perioade diferite. Unul dintre ele este din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, iar cel de-al doilea, cel mai probabil din secolul al XVI-lea. Niciunul dintre cele două nu păstrează inventar”, a spus Dragoș Diaconescu.

Pe șantierul arheologic deschis în Piața Unirii din Timișoara în cadrul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric au fost făcute mai multe descoperiri.

Astfel, fragmente din scheletul unui animal de talie mare, posibil o cămilă, au fost descoperite, joi, în Piața Unirii din Timișoara, rămășițele datând, cel mai probabil, din secolul al XVI-lea. În acest caz, urmează ca arheo-zoologii să se pronunțe cu privire la animalul căruia îi aparțin rămășițele.

Tot în Piața Unirii din Timișoara, au fost descoperite, în luna februarie, porțiuni din pavaj și trotuare din cărămidă care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și despre care se crede că duceau spre Domul Romano-Catolic.

Lucrările de reabilitare a centrului istoric din Timișoara au început la sfârșitul lunii octombrie și sunt realizate de firma Romprest, care face lucrări de arhitectură, rutiere, de alimentare cu apă și canalizare, rețele de alimentare cu energie electrică, instalații electrice pentru iluminatul public și telecomunicații.

În cadrul lucrărilor, au mai fost descoperite, în Piața Libertății, obiecte din perioada ocupației otomane, pereții unei băi turcești, un sistem de canalizare și postamentul unei statui.

În Piața Sfântul Gheorghe, s-au descoperit zidurile unei moschei construite după anul 1552 și ale Bisericii Sfântul Gheorghe, construită după anul 1754, precum și un cimitir turcesc cu peste 80 de morminte.

În Piața Țarcului, în fața Palatului Dicasterial în care funcționează instanțele din Timiș, au fost descoperite zidurile unei cladiri administrative din timpul Imperiului Habsburgic.

La finalul lucrărilor, programat pentru iulie 2015, zece străzi vor deveni pietonale. În plus, vor fi schimbate aproape în întregime piețele Sfântul Gheorghe, Libertății și Țarcului, excepție făcând Piața Unirii, unde se vor face doar lucrări pentru înlocuirea rețelelor subterane și a pavajului.

Totodată, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zonă, iar subsolurile clădirilor istorice ar urma să fie transformate în spații comerciale.

Durata de execuție a lucrărilor este de 21 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugă TVA de 12.582.466,32 lei. Din acest total, contribuția eligibilă a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adică 80,35%, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adica 17,65%, iar cea a Primăriei Timișoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilă este de 12.410.137,20 lei.